La ora la care m-am așezat să scriu, aerul moale mă învăluie ca o pătură răcoroasă și primele picături de ploaie cad pieziș, înmulțindu-se cadențat. Începe ropotul, iar lumina călătorește spre est. Doar clopotele și toaca sparg liniștea monotonă a ploii. Răzleț, cîteva mașini. Mă străduiesc să-mi pun visele în așteptare Nu-mi iese 😦 Poate …