La ora la care m-am așezat să scriu, aerul moale mă învăluie ca o pătură răcoroasă și primele picături de ploaie cad pieziș, înmulțindu-se cadențat. Începe ropotul, iar lumina călătorește spre est. Doar clopotele și toaca sparg liniștea monotonă a ploii. Răzleț, cîteva mașini.
Mă străduiesc să-mi pun visele în așteptare Nu-mi iese 😦
Poate pentru că m-am trezit cu răsăritul din Vamă în cap. Cu bucuria aia aproape sălbatică de mă stabili pe canapeaua de pe terasa cu vedere la soare. Și apă. Și jazz. Și aroma revigorantă a unei cafele bune.
Sau poate pentru că mă uit la ofertele de zbor spre Bruxelles, să văd Muzeul instrumentelor muzicale. Și tot ce mai pot vedea. Că eu mă hrănesc și cu ochii.
Fiindcă veni vorba de muzee, am avut cîteva experiențe foarte frumoase. Personale, desigur, dar omul e construit să împărtășească, so… ordine aleatorie 🙂
- Muzeul viei și vinului din Hârlău. La prima vedere modest, însă custodele de acolo avea stofă de mare povestitor. A reușit să mă poarte prin toată istoria noastră culturală – vinul și nașterea, nunta și moartea.
- Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet. Cutremurător. Aproape insuportabil. Nu-ți ajunge o zi, dar am primit și un CD cu turul virtual al muzeului, din păcate la vremea aceea compatibil doar cu Windows XP, cam greu de explorat, astăzi sper că au făcut update totuși. Aici vreau, trebuie, să-mi duc băieții, prietenii, cunoscuții.
- Muzeul Rembrandt din Amsterdam. Pentru că am înțeles lumina. Umbrele. Culorile smulse din mineral. Pentru că s-a făcut o demonstrație cu presa lui.
Cum spuneam, on hold. E doar o chestiune de timp.
Vitralii pe nisip - blog personal 