atașamente

Azi sunt în concediu oarecum forțat. Pentru că dimineața e chiar răcoare, iar peste zi se încălzește binișor, voi sorta niște lucruri. Fac asta destul de des, am nevoie să eliberez spațiu în apartamentul ăsta ca o cutie de chibrituri și prost compartimentat.

Cei care mă cunosc bine știu că nu mă pasionează hainele, accesoriile sau machiajul. Că nu-mi mobilez locuința cu obiecte decorative. Ador spațiul, senzația de aerat și poate toate astea se întîmplă și pentru că nu stăm în proprietatea noastră. Cu toate astea, din puținele lucruri din șifoniere și de prin dulapuri, tot umplu câteva cutii cu diverse chestii, pe care le donăm sau aruncăm. Teoria mea e că indiferent cîte haine are un om, tot poartă doar cîteva, cele preferate sau poate comode, iar restul zace în șifonier, undeva mai în spate.

Asta acum.

Acum mulți ani însă păstram tot: teancuri de jurnale, încă din liceu, colecția “Dilema Veche”, de la numărul 1, hăinuțe de copil, genți, pantofi, cadouri primite de la elevi, cutii, cutiuțe, oracole…

Și totuși, ca toți oamenii cred, sunt o creatură a obișnuinței. Cîteva obiecte de care m-am atașat și semnificația lor:

Stiloul, la care nu renunț defel. Îmi place mirosul de cerneală, felul în care alunecă penița pe hârtie, iluzia creativității.

Carnețelul Moleskine, care mi s-a terminat, unde notez diverse chestii, deși folosesc și Notes pe telefon. Dacă aș avea o noptieră, aș dormi cu el lângă mine. Dar îl pun deoparte, pentru că și Sasha e pasionat de el.

Ceasul de mână. Telefonul e mai degrabă obiect profesional, în timpul liber cam stau departe de el 🙂

Cana de cafea și ceașca de cappuccino, că sunt dependentă și nu mă simt deloc vinovată.

Crema de mîini.

Vara – ochelari de soare polarizați.

Bineînțeles că pot renunța la toate acestea dacă trebuie, dar cred că aș fi un pic sărăcită, ca și cum aș pierde un pic din identitate sau poate din personalitate.

Voi de care obiecte sunteți atașați?